Definiţii

   LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice - Republicare

Art. 1

(1)Prezenta lege reglementează regimul juridic general al monumentelor istorice.

(2)În sensul prezentei legi, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală.

(3)Regimul de monument istoric este conferit prin clasarea acestor bunuri imobile conform procedurii prevăzute în prezenta lege.

(4)Pot fi clasate ca monumente istorice bunurile imobile situate în afara graniţelor, proprietăţi ale statului român, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.

Art. 2

(1)Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege.

(2)Activităţile şi măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public. În condiţiile prezentei legi intervenţiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de utilitate publică.

(3)În sensul prezentei legi, prin protejare se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, inclusiv paza şi întreţinerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor social-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor locale.

(4)Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc prin lege măsuri stimulative cu caracter economic sau de altă natură.

(5)Asupra monumentelor istorice se pot aplica servituţi de utilitate publică instituite potrivit legii.

Art. 3

Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran şi subacvatic:

a)monument - construcţie sau parte de construcţie, împreună cu instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;

b)ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;

c)sit - teren delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului cultural.

Responsabilităţi

Art. 36

(1)În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligaţi:

a)să întreţină, să folosească şi să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric, conform art. 17;

b)să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii;

c)să înştiinţeze de urgenţă, în scris, direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi primarul oraşului ori al comunei respective despre orice modificări sau degradări în starea fizică a monumentelor istorice deţinute şi aflate în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

d)să înştiinţeze de urgenţă, în scris, direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi primarul oraşului sau al comunei respective despre descoperirea întâmplătoare a oricăror construcţii, elemente de construcţii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurând păstrarea descoperirilor în condiţiile legii, până la sosirea delegatului instituţiei de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15 zile;

e)să asigure, în condiţiile legii, accesul specialiştilor desemnaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor sau de direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, în vederea constatării stării de conservare sau pentru efectuarea de cercetări, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice şi pentru operaţiunile de evidenţă;

f)în cazul în care solicită descărcarea imobilului de sarcină arheologică, să finanţeze săpătura, cercetarea arheologică, elaborarea documentaţiei aferente, conservarea şi protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuării cercetării arheologice;

g)să obţină avizele prevăzute de lege pentru toate intervenţiile prevăzute la art. 23;

h)să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, precum şi a oricăror alte lucrări, conform prevederilor legale, numai de către persoane fizice sau juridice atestate în acest sens şi să prevadă în contracte condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate;

i)să respecte toate condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate atunci când execută ei înşişi lucrări de întreţinere curentă sau orice alte intervenţii, conform prevederilor prezentei legi;

j)să permită, pe baza prevederilor contractuale, executarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice deţinute, în cazul în care acestea sunt iniţiate şi finanţate de persoane juridice abilitate în condiţiile prezentei legi;

k)să permită montarea şi să întreţină însemnul distinctiv care marchează calitatea de monument istoric a imobilului;

l)să obţină avizul direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi să asigure pe propria răspundere condiţii corespunzătoare de vizitare, fotografiere, filmare, reproducere şi de publicitate în cazul în care, la solicitarea lor, proprietarii introduc monumentele istorice în circuit public;

m)să comunice direcţiei pentru cultură, culte şipatrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,orice schimbare a titularului dreptului de proprietate, de administrare sau aaltor drepturi reale, după caz, asupra monumentelor istorice.

Sancţiuni

Art. 53

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.

Art. 54

(1)Desfiinţarea neautorizată, distrugerea parţială sau totală, exproprierea fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, degradarea, precum şi profanarea monumentelor istorice constituie infracţiuni şi se sancţionează conform legii.

(2)În toate cazurile prevăzute la alin. (1) făptuitorul este obligat la recuperarea materialului degradat şi la reconstituirea monumentului sau a părţilor de monument lezat, conform avizelor prevăzute de prezenta lege.

Art. 55

(1)Constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:

a)executarea de lucrări asupra unui imobil după declanşarea procedurii de clasare sau asupra unui monument istoric, fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor;

b)încălcarea de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric a obligaţiilor prevăzute la art. 36;

c)nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice, precum şi a taxelor şi tarifelor prevăzute de prezenta lege;

d)organizarea manifestărilor prevăzute la art. 9 alin. (5) şi (6), în lipsa acordului autorităţii competente;

e)neprecizarea în certificatul de urbanism a necesităţii obţinerii avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru lucrările propuse la monumente istorice în zona de protecţie a acestora ori în zonele protejate;

f)eliberarea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare pentru lucrări la monumente istorice în zonele protejate, fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor ori al serviciilor deconcentrate, după caz.

(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele menţionate la alin. (1) lit. b)-d) se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

(3)Contravenţiile la regimul de protejare a monumentelor istorice se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor.

Art. 56

Nivelul amenzilor prevăzute la art. 55 poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 57

(1)Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de specialiştii direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de împuterniciţii Ministerului Culturii şi Cultelor, de inspectorii teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Construcţii sau de inspectorii Ministerului Finanţelor Publice, după caz.

(2)Pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) constatarea şi aplicarea amenzilor se pot face şi de către primar, preşedintele consiliului judeţean şi împuterniciţii acestora sau de către organele de poliţie, după caz.

În atenţia proprietarilor monumentelor istorice

Reproducem mai jos anunţul postat pe site-ul web al Institutului Naţional al Patrimoniului (fostul Oficiu Naţional al Monumentelor Istorice) - www.monumenteistorice.ro, referitor la procedura de acordare a finanţării pentru conservarea / restaurarea monumentelor istorice, conform prevederilor HG nr. 610 / 2003. Anunţul este însoţit de anexele 1-3, ataşate la finalul acestei pagini.

Oportunitati de credite avantajoase pentru lucrari de protejare la monumente istorice

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 259/ 2006, instituie cadrul legal pentru acordarea de credite detinatorilor de imobile monumente istorice.

H.G. nr. 610/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuarii de lucrari de protejare la monumentele istorice detinute de persoanele fizice sau juridice de drept privat prevede atât procedura, cât si conditiile si criteriile de acordare a creditelor.

H.G. nr. 1258/2001 privind organizarea si functionarea Oficiului National al Monumentelor Istorice prevede, printre atributiile principale ale acestei institutii, gestionarea, în regim extrabugetar, a sumelor provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, în vederea acordarii de credite fara dobânda, cu dobânda redusa sau cu dobânda pietii,pentru lucrari de protejare la monumentele istorice detinute de persoanele fizice si juridice dedrept privat.

Documentatia necesara pentru acordarea creditelor se depune în luna ianuarie, data limita de depunere fiind ultima zi lucratoare a acestei luni.

Analiza si evaluarea cererilor adresate de catre solicitantii de credite se efectueaza pe baza criteriilor prevazute în Anexa 1 la Normele metodologice privind procedura de acordare a creditelor, dupa verificarea documentatiei complete depuse la sediul O.N.M.I. - Directia Credite si Taxe.

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 610/ 2003 (art. 11 alin. 1 lit. a-p), dosarul pe care solicitantul de credit îl intocmeste va contine urmatoarele documente:

a) cerere justificativa, întocmita conform modelului prevazut în “Anexa nr. 2”;

b) declaratie pe propria raspundere, întocmita conform modelului prevazut în “Anexa nr. 3”;

c) acte prin care se face dovada veniturilor solicitantului si ale familiei sale;

d) declaratie pe propria raspundere a debitorului, cuprinzând veniturile, altele decât cele pentru care a depus acte doveditoare, precum si alte documente justificative din care sa rezulte ca solicitantul dispune de sumele necesare restituirii creditului;

e) dovada existentei si a altor surse de finantare proprii sau oferite de terti, dupa caz;

f) declaratie pe propria raspundere, autentificata, din care sa rezulte ca monumentul istoric:

- nu face obiectul unui litigiu;

- nu se afla sub sechestru;

- nu este ipotecat;

g) extras din registrul de publicitate imobiliara privind monumentul istoric si copie legalizata de pe titlul de proprietate asupra imobilului monument istoric;

h) copie legalizata de pe actul juridic în temeiul caruia persoana fizica sau juridica de drept privat, îndreptatita potrivit legii, detine imobilul monument istoric;

i) proiect de specialitate pentru lucrari de consolidare-restaurare, la nivel de expertiza tehnica, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini si detalii de executie întocmite conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, pentru lucrari de consolidare-restaurare, dupa caz;

j) documentatii de specialitate pentru lucrari de componente artistice, întocmite conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice;

k) memoriu istoric, însotit de documentar fotografic al situatiei actuale;

l) deviz estimativ a lucrarilor ce urmeaza a fi executate;

m) situatia lucrarilor efectuate anterior solicitarii - descriere si finantare, dupa caz;

n) memoriu de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea lucrarilor în baza criteriilor prevazute în “Anexa nr.1” ;

o) plan de finantare întocmit pe baza graficului de esalonare a lucrarilor, din care sa rezulte asigurarea integrala a lucrarilor necesare, conform documentatiei;

p) alte acte în sustinerea cererii.

Se recomanda parcurgerea urmatoarelor etape de pregatire a documentatiei ce urmeaza a fi depusa la Oficiul National al Monumentelor Istorice, în vederea solicitarii creditului:

- obtinerea informatiilor privind clasificarea imobilelor detinute ca monumente istorice, respectiv a codului LMI, conform Listei monumentelor istorice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, 670 bis / 01. 10. 2010

Lista monumentelor istorice se poate consulta accesând site-ul Ministerului Culturii si Cultelor: http://www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=89, sau pot fi solicitate relatii de la Directiile de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Judeteane sau a Municipiului Bucuresti.

- întocmirea proiectului de specialitate pentru lucrari de consolidare restaurare, la nivel de expertiza tehnica, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini si detalii de executie. Se recomanda ca aceasta etapa sa fie realizata anterior lunii ianuarie, facilitând astfel depunerea întregii documentatii în termenele legale. Pentru realizarea proiectului de catre specialistii în domeniul monumentelor istorice, se poate consulta Registrul expertilor si specialistilor în domeniile patrimoniului cultural national, pe site-ul CIMEC – Institutul de Memorie Culturala: http://www.cimec.ro/Registre.htm. Proiectul trebuie sa fie avizat de catre Ministerul Culturii si Cultelor, sau, dupa caz, de catre Directiile de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Judeteana sau a Municipiului Bucuresti, dupa cum imobilul monument istoric este de interes national sau local.

- întreaga documentatie se depune doar în cursul lunii ianuarie, la sediul Oficiului National al Monumentelor Istorice din Bucuresti, str. Ienachita Vacarescu, nr. 16, sector 4. Pentru informatii privind legislatia si modalitatea de întocmire a documentatiei se poate accesa site-ul Oficiului National al Monumentelor Istorice: http://www.monumenteistorice.ro/index.php?option=com_content&task=vie w&id=10&Itemid=1

Conditiile si termenele de rambursare, precum si cuantumul dobânzii se stabilesc, deasemenea, pe baza criteriilor stabilite în Anexa 1 la Normele metodologice privind procedura de acordare a creditelor, pe baza documentatiei complete, depuse la sediul O.N.M.I. - Directia Credite si Taxe.

Suma pe care o poate primi un solicitant de credit nu poate depasi 10% din Fondul de Creditare disponibil. Precizam ca fonduri pentru lucrari de protejare a cladirilor monumente istorice se acorda si de catre Ministerul Culturii si Cultelor, precum si de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si din alte surse de finantare, în conditiile prevederilor H.G. nr. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritatile publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrarilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna. Actul normativ mai sus precizat vizeaza finantarea acordata persoanelor fizice sau juridice de drept privat care, din cauza unor motive de natura economica, nu au posibilitatea sa desfasoare, cu resurse proprii, activitati de protejare sau de interventie asupra monumentelor istorice pe care le detin în proprietate.

          PROGRAMUL NAŢIONAL eGISpat - prezentare

Programul Naţional eGISpat pentru implementarea unui sistem informational geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie şi monumente istorice) a fost instituit prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2408 / 2005.

Aceasta este prezentarea oficială a Programului Naţional, aşa cum figurează pe pagina web a Institutului Naţional al Patrimonului (http://www.inmi.ro/egispat.html):

 Programul se bazeaza pe un parteneriat între Ministerul Culturii si Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (Institutul Naţional al Patrimonului) si ESRI România. Necesitatea implementarii unui astfel de program este dată de inexistenta unui sistem informatic de inventariere a patrimoniului imobil complet functional si unitar, ci numai a unor sisteme partiale, atât din punct de vedere al functionalitatii, cât si din punctul de vedere al teritoriului acoperit, desi exista prevederi ale legislatiei europene si românesti care cer în mod expres acest lucru. Un alt argument pentru desfasurarea acestui program este faptul ca, Ministerul Culturii si Cultelor nu are la dispozitie un sistem coerent de colectare a informatiilor care sa îi asigure datele necesare unei etape de evaluare are drept consecinta imposibilitatea fundamentarii unei strategii coerente si eficiente privind protectia a patrimoniului imobil.

Programul se va desfasura în conformitate cu procedurile specifice proiectelor de cercetare-dezvoltare. In consecinta, INMI va asigura coordonarea tuturor demersurilor necesare atingerii obiectivelor acestui program, astfel încât sistemul informational geografic (GIS) pentru protectia patrimoniului cultural national imobil (arheologie si monumente istorice) sa corespunda necesitatilor de gestionare integrata a datelor de catre Ministerul Culturii si Cultelor. Proiectul se va desfasura pe perioada a 8 ani (2006-2013), fiecare an cuprinzând patru faze, fiecare dintre ele permiţând îndeplinirea a cinci actiuni care se pot desfasura în paralel. In prima faza, obiectivele Programului National eGISpat sunt: crearea cadrului administrativ-organizational pentru realizarea unei infrastructuri de date spatiale referitoare la patrimoniul imobil la nivel national; asigurarea suportului logistic pentru dezvoltarea si implementarea eGISpat; utilizarea experientei dobândite prin aplicarea metodologiilor de realizare a inventarierii, prin gestionarea datelor colectate anterior si prin punerea în practica a proiectelor pilot de inventariere; crearea unei baze de date care sa cuprinda datele referitoare la arhiva aerofotografica; constituirea unei surse de informatii obiective si actuale pentru administratia centrala si locala privind patrimoniul imobil cuprinzând date specifice; crearea unor seturi de date conforme cu specificatiile si standardele europene; îmbunatatirea radicala a cantitatii si calitatii informatiilor privind patrimoniul imobil; asigurarea unui flux de date continuu între DJCCPCN (implicate ca furnizori sau utilizatori ai sistemului informatic) al cadastrului monumentelor istorice; îmbunatatirea activitatii de colectare de date statistice si de monitorizare a patrimoniul imobil; furnizarea unui suport grafic de precizie pentru reprezentarea si distributia spatiala a patrimoniului imobil; utilizarea datelor ca suport pentru decizii în exercitarea functiilor de administrare, restaurare, conservare si promovare a patrimoniului imobil; implementarea strategiilor si politicilor sectoriale.

Sistemul trebuie sa ofere solutii viabile si moderne pentru: administrarea complexitatii informatiilor în folosul Ministerului; optimizarea schimbului de date cu celelalte institutii ale statului; informarea optima a populatiei, în limite stabilite prin norme juridice; asigurarea accesului si a altor servicii pentru utilizatori externi ai informatiei.

In afara acestor actiuni de ordin intern, Programul îsi propune sa colecteze, structureze si sa prezinte informatii din domeniul mediului si al planificarii spatiale a teritoriului României. Interpretarea si corelarea acestor categorii de informatii va permite obtinerea de noi date privind domenii de importanta majora pentru protectia patrimoniului imobil: influenta factorilor naturali asupra patrimoniului imobil, categorii de riscuri la care este supus patrimoniul imobil, modalitati de management eficient al riscurilor, corelarea cu actiuni ale altor institutii ale administratiei centrale.

Sistemele de informatii geografice (GIS) reprezinta cea mai noua tehnologie care permite reprezentarea geografica si cartografica a datelor cuprinse de bazele de date relationale. Prin aplicarea acestei tehnologii este posibila reprezentarea vizuala simultana a hartilor si a continutului lor tematic (relief, ape, unitati administrative, zone de risc etc), informatiilor referitoare la amplasamentul si distributia geografica a siturilor arheologice si a monumentelor istorice.

De asemenea, construirea unei baze date geo-spatiale implica nu numai reprezentarea geografica, ci si utilizarea bazelor de date deja constituite pentru gestionarea Repertoriului Arheologic National si a Listei Monumentelor Istorice. Principalele beneficii ale aplicarii acestei tehnologii se refera la: posibilitatea de vizualizare geografica a datelor referitoare la patrimoniul cultural imobil, posibilitatea de efectuare a unor operatii statistice cu o limita de complexitate determinata numai de cantitatea si de calitatea datelor avute la dispozitie, crearea posibilitatii de a avea un instrument performant ca suport decizional la nivel national pentru gestionarea eficienta a patrimoniului imobil, posibilitatea de evaluare cantitativa si calitativa a patrimoniului imobil si pe baza acesteia fundamentarea coerenta a unei strategii la nivel national în domeniul patrimoniului imobil.

Programul eGISpat va raspunde necesitatii aplicarii, în domeniul protejarii patrimoniului, a doua concepte: conservarea integrata si managementul riscurilor. Programul national eGISPat raspunde, de asemenea, reglementarilor legislative, atât celor românesti cât si celor europene, din domeniul protejarii si conservarii patrimoniului cultural

Astfel, în ceea ce priveste legislatia româneasca, în domeniul general al inventarierii patrimoniului cultural national imobil exista în ultimii ani o preocupare constanta a administratiei centrale. 

In domeniul inventarierii monumentelor istorice, principala reglementare juridica o constituie Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Aceasta contine un întreg capitol (Titlul II, CAPITOLUL II: Evidenta si clasarea monumentelor istorice) cu prevederi privind inventarierea si procedurile de clasare si declasare a monumentelor istorice. Aceste prevederi au fost mai apoi detaliate în norme juridice care reglementeaza aspecte specifice inventarierii si clasarii, prin OMCC nr. 2682/24.06.2003 si 2314/16.07.2004.

In concluzie, necesitatea implementarii programului national eGISPat, pentru patrimoniul imobil este nu numai evidenta, ci si urgenta. Integrarea într-un sistem informational unic a datelor detinute de INMI, ONMI, cIMeC, directiile judetene pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national, va permite o mai buna gestionare a patrimoniului cultural imobil, iar relationarea cu sistemul de planificare spatiala a teritoriului nu va avea decât de câstigat. Extinderea acestui sistem la nivel national va permite realizarea unei structuri de colectare si gestionare a datelor conform standardelor europene în domeniu.

În judeţul Tulcea Programul Naţional eGISpat se realizează în următoarele etape:

I – etapă preliminară – colectare informaţii geospaţiale, convertire / digitizare informaţii provenite de pe diverse tipuri de suport (hărţi, planuri, documente arhivă, publicaţii de specialitate, fotografii aeriene, etc.) şi amplasarea acestora, într-un sistem GIS, pe o singură platformă digitală (ortofotoplan georeferenţiat) în coordonate sistem Stereografic 1970 – se aplică pentru monumente istorice şi situri arheologice cu regim de protecţie instituit prin OG nr. 43 / 2000 privind protejarea patrimoniului arheologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; se aplică pentru siturile arheologice care constituie patrimoniu arheologic reperat (conform art. 2, alin. 1, lit. j) din OG nr. 43 / 2000) – situri care figurează în studiile istorice ale PUG–urilor UAT din judeţul Tulcea pentru care există exprimări grafice. Toate aceste date se asamblează într-o bază de date complexă tip .mxd.

II – corectarea informaţiilor existente pe platforma eGISpat prin verificări şi măsurători în teren; colectarea de date geospaţiale pentru situri arheologice nou identificate prin studii şi cercetări ştiinţifice sau alte categorii de izvoare (hărţi, planuri, documente arhivă, publicaţii de specialitate, fotografii aeriene) care atestă existenţa subterană ori subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional – completarea platformei digitale cu noile informaţii, prin fisiere tip .shp; etapa II are caracter continuu;

III – introducerea informaţiilor verificate din minim două surse în baza de date complexă .mxd; acest lucru se realizează după ce siturile arheologice şi monumentele istorice, inclusiv zonele de protecţie ale acestora, vor fi fost incluse în studiile istorice ale PUG / alte documentaţii de urbanism, iar acestea din urmă au intrat în vigoare şi produc efecte juridice;

IV – completarea bazei de date complexe .mxd cu: bibliografie, acte administrative (FAIM - după caz, obligaţii de folosinţă monumente istorice - după caz, FAIS - după caz avize, acorduri, certificate, autorizaţii), alte tipuri de documentaţii, inclusiv desene / schiţe / relevee / planuri, fotografii, etc.

eGISpat pentru judeţul Tulcea - etapa I a fost implementată în perioada 2008-2009 de către DJCPN Tulcea împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării şi este încheiată.

În urma prelucrării datelor, platforma conţine delimitările tuturor monumentelor istorice de arhitectură şi a zonelor de protecţie aferente acestora (90 poziţii); această etapă a generat, de asemenea, 835 înregistrări referitoare la siturile arheologice cunoscute din judeţul Tulcea, înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România şi în Repertoriul Arheologic Naţional sau menţionate în studiile istorice şi figurate în PUG – urile comunelor din judeţ.

Etapa II este în plină desfăşurare – procesarea informaţiilor conţinute în toate studiile de specialitate pentru fundamentarea documentaţiilor de urbanism promovate din 2009 până în prezent de către beneficiari publici şi privaţi ai diverselor proiecte de investiţii a generat până în prezent delimitarea unui număr total de cca. 2000 de perimetre arheologice (aproape triplând volumul de informaţie cunoscut anterior pentru acest domeniu).